Autor: Iulia Ghercă
Prima atestare documentară a localității Arbanassi ori, pe românește, Arbănași, este din vremea Sultanului Suleyman Magnificul, anul 1538 când acesta dăruia printr-un firman localitatea ginerelui său, Rustem. Nu era nici pe atunci mai mult decât un sat aflat la o distanță de patru kilometri de fosta capitală a Țaratului Vlaho-Bulgar, Veliko-Târnovo. Denumirea localității vine de la comunitatea care a întemeiat-o și care era formată cu precădere din albanezi. Dintr-una din aceste familii de albanezi a descins și cel care avea să devină Voievodul Moldovei(1634-1653), Vasile Lupu(1595-1661), numele de la naștere fiind Lupu Coci, fiul lui Nicolai Coci, negustor din Arbanassi. Dimitrie Cantemir făcea o referire directă la originile sale numindu-l „albanezul”. În vremea în care Vasile Lupu era domnul Moldovei Arbănași cunoștea la rându-i cea mai înfloritoare perioadă din epoca sa.
O relatare a episcopului Petru Bogdan Baksich din anul 1640 când a vizitat Veliko Târnovo, menționează că în Arbanassi erau cam o mie de gospodării. Localnicii se ocupau cu creșterea animalelor și a viermilor de mătase, cultivau vie și produceau vin, produsele lor fiind îndeajuns de căutate încât să atragă în Arbanassi negustori raguzani, genovezi, dar și din Imperiul Otoman. Spre sfârșitul veacului al XVIII-Lea localitatea a intrat în declin iar în veacul al XIX-lea populația a fost reimprospătată cu noi coloniști de această dată bulgari.
Astăzi, Arbănași este una dintre cele mai pitorești localități ale Bulgariei, inclusă pe lista UNESCO pentru cele peste 140 de case de secol XVII-XVIII pe care le păstrează cu arhitectura specifică otomană cu parterul din piatră și etajul din lemn cu stucatură splendid ornamentată, împrejmuite cu ziduri de piatră ca niște fortărețe, cu ulițe înguste pavate cu lespezi de piatră care te ademenesc să te rătăcești prin alte vremuri.
În acest sat autentic otoman abia de se zăresc bisericuțele creștine construite, după cum cerea Poarta, la mică înălțime, cinci la număr din care cele mai vechi sunt din veacul al XVII-lea.
Ca întreaga arhitectură bulgărească, Bisericile sunt și ele de inspirație otomană. Compartimentarea lor se face prin: spațiul destinat femeilor și spațiul destinat bărbaților, amvonul din biserici arată ca un minbar dintr-o moschee, mai toate bisericile ortodoxe au fântâni turcești, pictura are de asemenea nuante de albastru și elemente decorative specifice artei orientale.
În Biserica cu Hramul “Nașterea Maicii Domnului” ale cărei începuturi sunt din veacul al XVI-lea se află și astăzi un iconostas la care și-au adus contribuția membrii familiei Cantacuzino.
De asemenea, în apropierea lăcașului se găsește o superbă casă cu arhitectură otomană care i-a aparținut voievodului Constantin Brâncoveanu.
În fața edificiului bulgarii au instalat un panou pe care scrie: „ Etnografic Complex Bakgarka este una dintre casele cele mai remarcabile din Arbanasi.
În cursul celor 350 de ani de istorie ai săi ea a avut ca proprietari mulți oameni bogați și nobili, inclusiv domnitorul român Constantin Brancovani(1688-1714). După suprimarea totală a revoltei de la Chiprovții, el anume adăpostește un grup mare de refugiați bulgari în posesiunile sale din România.
De-a lungul secolelor această clădire a fost școală, spital pentru copii, ea a adăpostit călugări de Athos precum și rebeli în timpul revoltei. Casa este o clădire masivă, cu două etaje, cu grădină spațioasă și o curte largă, înconjurată de ziduri solide. Este un fel de cetate, scopul acesteia era de a proteja familiile în momente de neliniști și de robie.”. Astăzi, în Casa voievodului Constantin Brâncoveanu din Arbanassi funcționează un restaurant cu terasă și locuri de cazare.
Tot despre el aflăm și în prezentarea care i se face unei alte case pe care din păcate nu am văzut-o și unde s-ar afla detalii ornamentale care pot fi văzute la Biserica de pe domeniul de la Doicești, este vorba despre Casa Kandilarov: „Its construction is similar to the other Arbanassi houses, the difference is that the outside painting separates the basement from the upper floor. The experts distinguish in its construction the three periods of the Arbanassi house’s development. There is an interesting decorating. The ceiling of one of the rooms and one beam are decorated with shapes similar to the decoration in Blankovienska’s church in Doicheshti (Romania) dated 1706. “Despre legăturile voievozilor valahi cu această mică localitate de la Sud de Dunăre trebuie să mai aflăm cu siguranță alte amănunte. Bulgarii prigoniți la Chiprovăț, creștini catolici pe care Constantin Brâncoveanu i-a salvat din calea mâniei turcilor au întemeiat comunitățile de bulgari de astăzi de la Popești Leordeni sau Cioplea, iar unii dintre ei s-au așezat inclusiv la Târgoviște.
O vizită în regiunea Veliko Târnovo care să cuprindă Cetatea Țarevets, capitala Veliko și satul Arbănași se poate face într-o singură zi cu plecarea de la Târgoviște sau București. Dar cu siguranță nu va fi suficient timp pentru a descoperi această fascinantă lume orientală cu atât de puternice legături cu trecutul nostru.
Dar cu siguranță nu va fi suficient timp pentru a descoperi această fascinantă lume orientală cu atât de puternice legături cu trecutul nostru.
Sursa:
id=Vp3uAgAAQBAJ&pg=PA47&lpg=PA47&dq=Kandilarov+house&source=bl&ots=Bb01HpObxG&sig=ACfU3U392gn8o-Q3s0TbSEFRkbnfBlQ4tA&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjG9f_755rjAhWGl4sKHRN9CiIQ6AEwCHoECAkQAQ#v=onepage&q=Kandilarov%20house&f=false
https://web.archive.org/…/…/http://arbanassibg.com/page.php…
https://www.arbanassisummermusic.com/about-arbanassi
https://web.archive.org/…/ht…//www.arbanassibg.com/page.php…
https://audiotravelguide.ro/…/church-nativity-of-christ-ar…/
http://www.treasuresbulgaria.com/main.php…
