Reforma guvernării economice: prioritățile CES – ETUC împotriva austerității și pentru investiții

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES – ETUC) își exprimă opoziția fermă față de reforma guvernării economice a Uniunii Europene. Această reformă nu doar că este lipsită de o viziune pentru o creștere durabilă, dar afectează și reziliența socio-economică, iar lipsa de direcționare către o convergență ascendentă a condițiilor de muncă și de trai în UE este evidentă.

Cu niveluri minime de investiții publice aliniate cu cele pre-COVID, ambiția în ceea ce privește investițiile este prea modestă. Cheltuielile sociale sunt stabilite în detrimentul altor priorități politice, în timp ce statele membre vor fi obligate să inițieze reforme nedorite ale sistemelor de pensii și de sănătate. De asemenea, reforma nu abordează deficiențele democratice ale guvernării economice a UE.

De la începutul procesului de revizuire a guvernării economice, CES – ETUC a pledat pentru un cadru echilibrat care să favorizeze progresul social și bunăstarea. Răspunsul la invazia Ucrainei de către Rusia a subliniat potențialul UE de a-și proteja cetățenii împotriva riscurilor externe. CES îndeamnă toți factorii de decizie din UE să acționeze în lumina lecțiilor învățate și să lucreze în direcția unei capacități fiscale a UE, a justiției fiscale și a creșterii resurselor proprii. CES a prezentat propuneri constructive coligatorilor în timpul elaborării reformei și pe parcursul procesului legislativ.

Acțiune sindicală împotriva programelor de austeritate și pentru planuri de investiții durabile!

CES consideră că această reformă ratează oportunitatea de a crea un cadru echilibrat de guvernare economică care să vizeze progresul social și bunăstarea. Reforma va descuraja investițiile și va afecta coeziunea socială. În plus, lipsește o viziune pentru o UE mai puternică și mai echitabilă. Este necesară o acțiune pentru a preveni decizii nefericite privind obiectivele bugetare și prioritățile de reformă, care sunt deja în curs cu un prim proiect de plan național începând din iunie 2024.

Mișcarea sindicală va acționa pentru a evita ca lucrătorii să plătească factura austerității și va promova, în schimb, un program de investiții bogat în locuri de muncă. O referință mai precisă la Articolul 148 și adoptarea Cadru de Convergență Socială poate reprezenta un domeniu de acțiune pentru a crește relevanța convergenței sociale ascendente, inclusiv eliminarea disparităților de gen, în cadrul Semestrului European general. În acest context, CES va fi vigilentă pentru ca extinderile planurilor fiscale și structurale multianuale să nu fie folosite pentru a exercita presiuni asupra statelor membre pentru implementarea reformelor de politici neoliberale în detrimentul lucrătorilor.

Este necesar ca vocea lucrătorilor să fie auzită încă de la începutul Semestrului European reformulat. Deși implicarea partenerilor sociali rămâne confirmată, absența referirii la specificitatea dialogului social subminează Acordul Cadru Quadripartit din 2016 privind Reînnoirea Dialogului Social și Recomandarea recentă privind Întărirea Dialogului Social. Această problemă trebuie rezolvată printr-o strategie comună a mișcării sindicale europene.

CES se opune acordului dezechilibrat privind reforma guvernării economice la care au ajuns instituțiile UE și va:

– continua să pledeze și să exercite presiuni politice în favoarea unui instrument de investiții finanțat de UE, ca mecanism de urmărire a refinanțării prin FRR a unui SURE (instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) îmbunătățit și extinderea cadrului financiar multianual (CFP) și a sumei sale, inclusiv a unor noi resurse bugetare proprii pentru UE.

– se opune austerității la nivel european și național, susținând obiective sociale și de mediu comune (începând cu elaborarea unor programe anti-austeritate și a unor planuri de investiții durabile).

– veghea la o consultare oportună, serioasă și adecvată a sindicatelor cu privire la conceperea, implementarea, controlul și evaluarea planurilor naționale, coordonând contribuțiile pentru planurile naționale.

– Coordona contribuțiile referitoare la măsurile anti-austeritate și la prioritățile de investiții, în special cele referitoare la planurile pentru energie și climă, tranziția echitabilă și obiectivele comune europene.